miercuri, 31 iulie 2013

OFERTA INEDITA 2013-2014

SUPER OFERTA INEDITA 2013-2014

       Recomanda cel putin unui prieten/coleg/ruda/cunostinta sa comande o icoana, si vei primi 10% pentru fiecare care comanda onorata care a fost finalizata.
       Poti astfel aduna chiar 30-40% sau chiar 70-80% reducere, ori 100% pentru 10 persoane. Vei primi prin mail un voucher dupa fiecare recomandare care este valabil nelimitat, avand cod unic si poti chiar sa il faci cadou.
       Se acorda pana la 100% reducere pentru 10 recomandati la comenzii sub 200 de lei, se ofera 70% reducere pentru 7 persoane recomandate la comenzi intre 210 de lei si 700  si  de pana la 50% dicount pentru 5 persoane recomandate pentru comenzii intre 710 si 1100 lei, iar discount de 30 % oferit pentru 3 persoane recomandate pentru comezi de peste 1110 lei.

miercuri, 24 iulie 2013

CREZUL

CREZUL sau SIMBOLUL CREDINTEI

Cred intru unul Dumnezeu, Tatal Atotiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute. Si intru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Carele din Tatal S-a nascut mai inainte de toti vecii. Lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut nu facut; Cel de o fiinta cu Tatal, prin Carele toate s-au facut.
 Carele pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire S-a pogorat din ceruri si S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara, si S-a facut om. Si S-a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si S-a ingropat. Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi. Si S-a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui. Si iarasi va sa vina cu slava, sa judece vii si mortii, a Carui Imparatie nu va avea sfarsit.
 Si intru Duhul Sfant, Domnul de viata facatorul, Carele de la Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu fiul este inchinat si slavit, Carele a grait prin prooroci. Intru una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica. Marturisesc un Botez, intru iertarea pacatelor. Astept invierea mortilor. Si viata veacului ce va sa fie. Amin

RUGAGIUNE LA CAZ DE BOALA



Rugaciune 
pentru izbavirea de boala



In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.Amin!

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, primeste smerita mea rugaciune pentru iertarea pacatelor mele si, ca un indurat, stinge cu dreapta Ta cea atotputernica focul ce m-a cuprins. Inceteaza-mi boala si cu milostivirea Ta ridica-ma din patul durerii intru slava Numelui Tau.
Ca Tu esti Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, Hristoase Dumnezeule, si Tie slava inaltam: Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. 

PSALMUL 142 (al lui David)

PSALMUL 142 (al lui David)

1. Doamne, auzi rugaciunea mea, asculta cererea mea, intru credinciosia Ta, auzi-ma, intru dreptatea Ta. 
2. Sa nu intri la judecata cu robul Tau, ca nimeni din cei vii nu-i drept inaintea Ta. 
3. Vrajmasul prigoneste sufletul meu si viata mea o calca in picioare; facutu-m-a sa locuiesc in intuneric ca mortii cei din veacuri. 
4. Mahnit e duhul in mine si inima mea incremenita inlauntrul meu. 
5. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mainilor Tale m-am gandit. 
6. Intins-am catre Tine mainile mele, sufletul meu ca un pamant insetosat. 
7. Degrab auzi-ma, Doamne, ca a slabit duhul meu. Nu-ti intoarce fata Ta de la mine, ca sa nu ma aseman celor ce se coboara in mormant. 
8. Fa sa aud dimineata mila Ta, ca la Tine imi este nadejdea. Arata-mi calea pe care voi merge, ca la Tine am ridicat sufletul meu. 
9. Scapa-ma de vrajmasii mei, ca la Tine alerg, Doamne. 
10. Invata-ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau cel bun sa ma povatuiasca la pamantul dreptatii. 
11. Pentru numele Tau, Doamne, daruieste-mi viata. Intru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. 
12. Fa bunatate de starpeste pe vrajmasii mei si pierde pe toti cei ce necajesc sufletul meu, ca eu sunt robul Tau. 

PSALMUL 50 (al lui David)

PSALMUL 50 (al lui David)

Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta. Si dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea. Mai vartos ma spala de faradelegea mea si de pacatul meu ma curateste. Ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu inaintea mea este pururea. Tie unuia am gresit si rau inaintea Ta am facut, asa incat drept esti Tu intru cuvintele Tale si biruitor cand vei judeca Tu. Ca iata intru faradelegi m-am zamislit si in pacate m-a nascut maica mea. Ca iata adevarul ai iubit; cele nearatate si cele ascunse ale intelepciunii Tale, mi-ai aratat mie. Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curati; spala-ma-vei si mai vartos decat zapada ma voi albi. 
 Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Intoarce fata Ta de la pacatele mele si toate faradelegile mele sterge-le. Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule si duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele.Nu ma lepada de la fata Ta si Duhul Tau cel sfant nu-l lua de la mine. Da-mi mie bucuria mantuirii Tale si cu duh stapanitor ma intareste. Invata-voi pe cei fara de lege caile Tale si cei necredinciosi la Tine se vor intoarce. Izbaveste-ma de varsarea de sange, Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta. Ca de ai fi voit jertfa, ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. 
Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, intru buna voirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptatii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tau vitei. 

marți, 23 iulie 2013

Ce este emotia? D., Goleman



Inteligenta Emotionala, D. Goleman, Anexa A, pg 345-347

Culoriile

CULORIILE

Culoriile primare sunt: rosu, galben si albastru din care sunt generate toate combinatiile posibile.

Citate din carti

PSIHOLOGIE

Inteligenta Emotionala, Daniel Goleman, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2001


"..., primele legi si date etice, cum ar fi: Codul Hammurabi, Cele 10 porunci ale evreilor sau Edictele imparatului Ashoka pot fi descifrate ca incercari de a stapani, a supune si a domestici viata emotionala. Sau, asa cum a spus Freud in Disconfort in cultura, societatea  trebuit sa intareasca anumite legi pentru a stapani excesele emotionale, care altfel ar fi mult prea nesabuite." pg 19

"Radacina cuvantului emotie este motere, verbul latinesc care inseamna "a misca" plus prefixul "e", adica "a te da la o parte", sugerand ca tendinta de a actiona este implicita in orice emotie. Aceste emotii duc la fapte, lucru ce poate fi cel mai usor observat la animale si copii." - pg 20

Ce este emotia? -  anexa A, pg 345

"- cu cat un sentiment este mai intens, cu atat mintea devinde mai dominant emotionala..., a avea emotii, si anume intuitie care calauzesc reactia instantanee in situatiile in care viata ne este in pericol si in care a ne opri sa ne gandim la ce sa facem ne poate costa viata este un avantaj." - pg 23

Reteaua neuronala, santinele si manager emotional - pg. 31-40

Codul lui Hammurabi

Codul lui Hammurabi


Codul lui Hammurabi (sau Hammurapi sau Codex Hammurapi) este cea mai veche culegere de legi, din timpul regelui babilonian Hammurabi. Codul, scris probabil în jurul anului 1760 î.Hr., cuprindea un Prolog, 282 de articole de lege și un Epilog. Textul a fost săpat pe o stelă din diorit lungă de 2,25 metri. Stela a fost descoperită în 1902 de M. J. de Morgan în timpul săpăturilor arheologice efectuate la Susa. Se presupune că a fost pradă de război luată de un cuceritor dintr-un oraș babilonian. Stela se află în muzeul Louvre din Paris, iar o copie a ei se află la muzeul Pergamon din Berlin.

Codul lui Hammurabi nu a fost în epoca sa ceva ieșit din comun: cu trei sute de ani mai devreme, regele sumerian Ur-Nammu scosese o culegere similară, iar cu 150 de ani înaintea lui Hammurabi, regele Isinului, Lipit-Iștar, dispusese inscripționarea unei stele similare. Însă cele două coduri de legi sumeriene s-au păstrat doar fragmentar. În contrast, codul lui Hammurabi a fost răspândit în exemplare numeroase. O copie, pe tăblițe de lut, a fost descoperită în resturile bibliotecii din Ninive a regelui asirian Asurbanipal.
Codul lui Hammurabi este apreciat mai mult din punct de vedere literar decât din cel juridic.
Codul diferențiază trei tipuri de oameni: omul liber, subalternul (omul care se prosternează) și sclavul (juridic fiind asimilat unui bun mobiliar). Drepturile femeii sunt protejate juridic. Femeia dispune de bunurile sale pe care le administrează liber, practică numeroase meserii și uneori poate avea răspunderi importante în societate. După căsătorie, femeia se supune autorității soțului. Ca văduvă, poate administra și apăra interesele moștenitorilor. La moartea tatălui (capul familiei), puterea revenea fiilor și, în cazul lipsei de moștenitori de parte bărbătească, fiicelor. Pentru supuși, codul lui Hammurabi prevedea obligativitatea monogamiei. Suveranii puteau fi însă poligami.




Codul de legi


  • Dacă cineva acuză pe altcineva, fără să poată aduce vreo dovadă, acuzatorul va fi omorât.
  • Dacă cineva acuză pe altcineva, și poate dovedi vina acestuia, el va fi răsplătit cu bani.
  • Dacă un judecător ia o decizie într-un caz, iar apoi se dovedește că a greșit, va fi pus să plătească de douăsprezece ori cât a impus el acuzatului, și nu i se va permite să mai judece.
  • Dacă cineva fură pe fiul altcuiva, va fi omorât.
  • Dacă cineva găsește un sclav evadat și îl returnează proprietarului, acesta va trebui să plătească doi șekeli.
  • Dacă un hoț este descoperit în timp ce fură, va fi omorât.

  • Dacă cineva nu are suficientă grijă de un baraj, și barajul cedează, el va fi vândut, iar banii obținuți vor înlocui recolta pierdută în timpul inundării culturilor.
  • Dacă cineva inundă culturile unui vecin, îi va plăti pierderea.
  • Dacă cineva își lasă grădina în seama unui grădinar, iar acesta își face treaba bine timp de patru ani, în al cincilea an proprietarul e obligat să ia parte la grădinărit.
  • Dacă grădinarul nu și-a făcut treaba bine, iar plantele suferă, el va plăti pierderea în funcție de producția vecinului.
  • Dacă cineva are o datorie, și nu poate plăti, el se poate vinde pe sine, pe soția sa, pe fiul său și pe fiica sa să muncească; după trei ani ei vor fi eliberați.
  • Dacă un om dator își plătește datoria cu un sclav, iar sclavul este suficient de bun, nu pot exista obiecții.
  • Dacă cineva se căsătorește cu o femeie, dar nu are niciun fel de relații cu aceasta, nu se consideră căsătorie.
  • Dacă o soție are relații cu un alt bărbat, amândoi vor fi legați și aruncați în apă, dar soția poate fi iertată de soțul ei și dăruită regelui ca sclavă.
  • Dacă un bărbat folosește violența asupra soției altui bărbat pentru a se culca cu ea, el va fi omorât, iar femeia considerată fără vină.
  • Dacă un bărbat este capturat în război, iar femeia părăsește casa, deși este mâncare suficientă, ea va fi aruncată în apă.
  • Dacă un bărbat este capturat în război, și nu există mâncare, femeia este fără vină dacă părăsește casa.
  • Dacă un soț părăsește casa, soția pleacă în altă casă, iar soțul se reîntoarce, soția nu este obligată să se reîntoarcă.
  • Dacă un bărbat vrea să se despartă de o femeie care a dat naștere copiilor săi, o parte din pământ și din bani trebuie cedată ei de soț. Când copiii cresc, ea se poate recăsători.
  • Dacă un bărbat vrea să se despartă de o femeie cu care nu a avut copii, îi va da înapoi zestrea și banii pe care i-a adus din casa tatălui ei.
  • Dacă un bărbat adoptă un fiu, iar acesta crește în casa părinților adoptivi, părinții naturali nu pot cere întoarcerea acestuia.
  • Dacă cineva lovește pe altcineva de rang mai înalt, va fi biciuit în public de șaizeci de ori.
  • Dacă cineva lovește pe altcineva de același rang, va plăti o mina de aur.
  • Dacă un sclav lovește un om liber, îi vor fi tăiate urechile.
  • Dacă un bărbat lovește o femeie însărcinată, iar aceasta pierde sarcina, el îi va plăti zece șekeli.
  • Dacă un constructor construiește o casă, și o construiește bine, proprietarul va plăti doi șekeli pentru fiecare suprafață a casei.
  • Dacă, însă, nu reușește, și casa se prăbușește, ucigându-l pe proprietar, constructorul va fi omorât.
  • Dacă fiul proprietarului va fi omorât, fiul constructorului va fi ucis.



Influenta artei bizantine in Europa occidentala si centrala

Influenta artei bizantine in Europa occidentala si centrala


       Intemeierea statelor latine in rasarit, in Palestina sau pe teritoriile smulse Imperiului bizantin si avantul luat de noile forme de civilizatie intr-o Europa occidentala constienta de originalitatea sa si sigura de forta sa, au constituit factorii care au modificat istoria relatiilor artistice dintre Bizant si tarile de unde veneau cruciatii si negutatorii italieni.
    Italia, tocmai din pricina traditiilor, pozitiei geografice si rezistentei sale fata de spiritul gotic, a ramas receptiva la influentele bizantine. Papii Innocentiu al III-lea (1198-1216) mai intai, apoi Honorius al III-lea (1216-1227) chemara artisti de la Venetia pentru a reface mozaicurile absidale din bisericile San Pietro si, San Paolo fuori le mura.
     In 1246, frescele din capela Sfantul Silvestru a manastirii Patru Sfinti incoronati de la Roma tratara subiecte tipic locale, cele din viata lui Constantin, care erau menite sa scoata in evidenta suprematia papei fata de imparat, dar continuara sa se inspire din formule bizantine care s-ar putea sa le fi fost furnizate de miniaturi sau de icoane. Cam pe la aceeasi data, mesterii care au decorat cripta catedralei de la Agnani, la sud de Roma, au izbutit sa integreze aporturile stilistice si iconografice ale Bizantului intr-o arta romana in care se impleteau influente de origini felurite in spatiu si in timp.
     Intemeindu-se, atat in domeniul temelor, cat si in acela al mestesugului, pe bogatele traditii italo-bizantine in materie de mozaicuri, Pietro Cavallini (aproximativ 1250-1330), numit adesea pe buna dreptate "cel mai mare artist al Romei din Evul Mediu", si Jacopo Torriti au dus la un rezultat magistral experientele inaintasilor lor si au consolidat, prin jurul anului 1290, existenta unei scoli originale la Roma, caracterizata prin amploarea calma si armonioasa solemnitate a stilului, precum si printr-o tendinta de a se elibera de abstractizarea bizantina in profitul unei observatii directe a naturii, care permitea reprezentarea unor personaje robuste. 
     Vedem astfel cum mesteri mari, formati prin cunoasterea operelor din trecutul romano-bizantin, au izbutit sa dea ideii de divin o expresie noua, mai umana si mai pamanteana, pas-trandu-i in acelasi timp nobletea, gravitatea si somptuozitatea.
La Florenta, mozaicurile Baptisteriului, incepute in 1225 de catre calugarul franciscan Iacov si a caror executie a durat mai mult de un veac, in ciuda neclaritatii care invaluie inca istoria lor si a restaurarilor din 1898 si 1907 care le-au alterat stilul, arata un sir de aporturi originare din Venetia, de unde au venit cel putin o parte din mesterii executanti.
Arta icoanelor a fost unul dintre principalele mijloace de patrundere a influentelor bizantine in Italia. Pisa - port rival al Venetiei, avand de multa vreme relatii cu Imperiul bizantin - si orasul invecinat, Lucea, au fost in secolul al XIII-lea sediul unor ateliere unde artistii italieni lucrau sub conducerea catorva mesteri care fugisera din Constantinopol spre a scapa de dominatia venetienilor si a cruciatilor. Astfel s-a raspandit maniera graeca, pentru a cita expresia lui Vasari. Intarita prin acumularea unor noi elemente grecesti, ea patrunse in Florenta si in Siena prin anul 1260.
Acestui curent i se datoreaza indeosebi doua categorii de opere. Prima cuprinde mari cruci-fixuri incadrate cind de bustul Fecioarei si al apostolului Ioan la fiecare capat al bratului orizontal, cand, de o parte si de alta a bratului vertical, de scene infatisind Patimile, incepandcu Spalarea picioarelor si pana la Pogorarea la Iad. A doua categorie este alcatuita din Madone sezand cu Pruncul, inconjurate uneori de scene din viata Fecioarei sau a lui Hristos. La acestea se mai adauga acoperaminte de altar. Tabloul de sevalet va fi de fapt o adaptare occidentala a icoanei. Printre artistii italieni, Giunta di Pisano si Coppo di Marcovaldo ilustrara la Florenta aceasta traditie bizantinizanta din care vor purcede mai tirziu, dar cu mai multa independenta, un Cimabue (1250-1302) si un Duccio ( 1255-1319) care, incareindu-si operele cu o duioasa emotie umana, le vor despuia de hieratismul spiritual al modelelor lor bizantine. Giotto (1266-1336) va fi acela care va marca viguros ruptura de Bizant si aparitia unui stil nou, realist si netranscendental.
La Venetia, maniera greaca nu si-a facut aparitia in pictura de icoane decat in prima jumatate a secolului al XlV-lea. Ea a fost practicata in acelasi timp de bizantini si de artistii locali. Un mester ca Paolo Veneziano (nascut la sfarsitul secolului al XlII-lea, mort intre 1358 Si 1362) se arata atat de profund influentat de arta bizantina in "Adormirea" sa din muzeul de la Vicenza, pictata in 1333, incat s-a presupus ca ar fi stat un timp la Constantinopol. In orice caz el a ramas total indiferent fata de inovatiile lui Giotto la Padova. Desi palea treptat, fascinatia Bizantului s-a exercitat asupra pictorilor venetieni pana la Giovanni Bellini.
In Franta si in restul Europei occidentale, arta gotica poseda o prea viguroasa coerenta interna si raspundea prea profund formelor dominante ale sensibilitatii, asa cum fusesera ele modelate de mai multe veacuri de istorie, pentru a fi permeabila influentelor stilistice ale Bizantului. Ea nu a putut asimila decat elemente iconografice introduse indeosebi decultul sfintilor ale caror moaste fusesera aduse din Orientul mediteranean. Arta bizantina nu a jucat fata de ea rolul de initiator care ii fusese atribuit in legatura cu originile artei romanice.
Dar miniatura pare sa fi fost mai receptiva fata de elementele bizantine. S-a presupus ca, dupa exemplul basileilor, regii Frantei, ducii de Bourgogne si cei din suita lor au fost cuprinsi de dorinta de a-si alcatui biblioteci cu frumoase carti impodobite cu miniaturi si, in acest scop, au intemeiat sau au sprijinit ateliere de laici care luara locul acelor scriptoria unde lucrau calugari. Miniaturile constantinopolitane din secolul al XIII-lea au influentat in chip deosebit dezvoltarea miniaturii in Saxonia si in Turingia, lucru atestat de Evanghelia de la Goslar si de culegerea de desene pentru scene din Vechiul Testament de la Wolfenbiittel, realizate amandoua intre anii 1230 si 1240. Noi trasaturi de origine bizantina, transmise poate prin intermediul Venetiei, venira sa intareasca cele pe care atelierele din Boemia le-ar fi putut datora influentei Turingiei si a Saxoniei, asa cum se vede in manuscrisul lucrarii Mater Verborum (dictionar enciclopedic) si in Antiforiarul de la Sedlec, pastrate si unul si celalalt la Praga, primul in Biblioteca muzeului national, al doilea in Biblioteca Universitatii.
    Europa centrala a fost destul de receptiva fata de mare a arta a Bizantului, fapt care a contribuit la o intarziere in aparitia stilului gotic pe aceste meleaguri.
In Polonia, puternice influente bizantine, imbinate cu elemente occidentale, s-au facut simtite in iconografia frescelor de la Sandomierz (pe Vistula, la sud-vest de Lublin), in pictura (1418) catredralei Sfanta Treime de la Lublin (1411 - 1416) etc.
C. Delvoye : http://www.crestinortodox.ro/arta-bizantina/arta-bizantina-ix-xiii/influenta-artei-bizantine-europa-occidentala-centrala-67415.html 

vineri, 19 iulie 2013

Acatistul Sfantului Prooroc Ilie Tesviteanul

Acatistul Sfantului Prooroc Ilie

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Condacele si Icoasele

Condacul 1 :
Tu, cel ce ai fost alesul Domnului pentru intoarcerea lui Israel de la inchinarea lui Baal, aspru mustrator al imparatilor nelegiuiti stralucind cu vapaia ravnei pentru Dumnezeu atottiitorul, cu sfintenia vietii si a minunilor, cel ce te-ai ridicat cu trupul la ceruri si vei veni inaintea celei de a doua veniri a lui Hristos, lauda iti aducem tie, profetule al lui Dumnezeu Ilie, tu, care ai mare indrazneala catre Domnul, slobozeste-ne pe noi din toate nevoile si necazurile cu rugaciunile tale, pe noi cei ce-ti cantam : Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos !
Icosul 1 :
Inger vietuitor in trup te-ai aratat, proorocule, prin ravna cea pentru Dumnezeu si prin viata ta curata; caci inca prunc fiind, parintele tau, Sovah, vazut-a ingeri luminati cu tine vorbind, cu foc infasurandu-te si cu vapaie hranindu-te, aratand astfel ca ravna ta e fierbinte pentru Dumnezeu si ca puterea graiurilor si a vietii tale e ca o lumina neprihanita; pentru aceea, cu uimire graim tie unele ca acestea :
Bucura-te, cel ce din veac ai fost ales a sluji pentru mantuirea fiilor lui Israel;
Bucura-te, cel ce inca din pantecele maicii tale ai fost ales vestitor al adevarului si al bunei cinstiri a lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce asupra caruia s-a descoperit preaslavita aratare, ce a minunat pe parintele tau;
Bucura-te, cel ce din tinerete ai iubit curatia feciorelnica si tacerea;
Bucura-te, cel ce ai urat desertaciunile lumii si toate bucuriile ei, iar sufletul tau in intregime l-ai inchinat lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce cu lumina intelepciunii de Dumnezeu ai fost luminat si cu invatatura temerii de Dumnezeu din pruncie ai fost adapat;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos !
Condacul 2 :
Vazand nelegiuire si razvratire in Israel, preamarite profetule, te-ai intristat cu duhul si in ravna pentru slava lui Dumnezeu te-ai aprins, pentru ca fiii lui Israel se inchinau la idolii cei urati si de Dumnezeu cel adevarat se indepartau, Caruia toate ostile ceresti cu cutremur Ii cantau : Aliluia !
Icosul 2 :
Mintea intunecandu-si cu pornirile cele rele, Ahab, imparatul cel ce facea faradelege, lepadandu-se de adevaratul Dumnezeu, Atottiitorul, si inchinandu-se josnicului Baal, a inmultit inchinarea la idoli si nelegiuirea in imparatia sa. Iar tu, proorocule, ca un mare ravnitor pentru Dumnezeu, cu indrazneala ai infruntat pe imparat, amenintandu-l, prevestind pedeapsa pentru el si pentru imparatia sa, ca trei ani si sase luni nu va cadea ploaie, nici roua si foamete mare va fi peste tot pamantul. Drept aceea, minunandu-ne de ravna ta si de indrazneala ta cea mare pentru Dumnezeu, cu iubire graim tie :
Bucura-te, propovaduitorul neinfricat al adevarului si mare luptator pentru cucernicie;
Bucura-te, cel ce cu ravna ta dojenesti toata nelegiuirea;
Bucura-te, cel ce ai induplecat pe Domnul indelung-rabdatorul sa nu pedepseasca cu desavarsire pe cei pacatosi;
Bucura-te, cel ce cu cuvantul ai incuiat cerul, iar pamantul cel roditor l-ai facut sterp;
Bucura-te, cel ce pentru nelegiuirea oamenilor, foamete de trei ani de la Dumnezeu ai cerut;
Bucura-te, ca Domnul cel Preainalt te-a trimis la Ahab, precum oarecand pe Moise la Faraon;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos !
Condacul 3 :
Cu puterea rugaciunii tale, preaminunate proorocule, in adevar ai incuiat cerul si n-a plouat trei ani si sase luni si a fost mare foamete peste tot pamantul, pana cand, chinuiti de arsita si foamete, cei nelegiuiti s-au intors catre Domnul, pocaindu-se si cu umilinta cantand Lui : Aliluia !
Icosul 3 :
Avand negraita bunavoire catre tine, proorocule, vrut-a Domnul sa te deosebeasca de fiii cei fara de lege ai lui Israel ca sa nu induri impreuna cu ei foametea si setea si ti-a poruncit sa te duci la raul Cherit, unde corbii te-au hranit, aducandu-ti paine si carne. De aceea, iti aducem laudele acestea :
Bucura-te, cel ce cu postul si cu privegherea ai nimicit toate desertaciunile si cugetarile pamantesti;
Bucura-te, cel ce cu rugaciuni si ganduri curate, mintea ti-ai inaltat-o spre cele de sus;
Bucura-te, marirea patriarhilor si podoaba proorocilor;
Bucura-te, lauda celor feciorelnici si marirea cuviosilor;
Bucura-te, indrumatorul ierarhilor si taria mucenieilor;
Bucura-te, ca ai intors pe calea adevarului pe fiii lui Israel orbiti de nelegiuire si necredinta;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos !
Condacul 4 :
Vifor mare, daramand munti, mergea inainte, cand Domnul S-a apropiat de tine in Horeb, proorocule; inca si cutremur s-a facut, dar nu in cutremur S-a aratat Domnul, iar dupa cutremur foc, si nici in foc s-a aratat Domnul; ci, dupa foc, adiind vant racoritor, in el ti S-a aratat Domnul a Carui apropiere simtind, cu vesmant ti-ai acoperit fata, cantand cu frica si bucurie: Aliluia !
Icosul 4 :
Auzind nelegiuitul imparat Ahab de porunca ta, ca sa aduni toate semintiile lui Israel pe muntele Carmel, unde sa fie adusi si profetii cei mincinosi ai lui Baal, indata trimitand, i-a adunat pe toti si a venit si el acolo. Iar tu, ravnitor de slava lui Dummezeu, dorind sa rusinezi cu desavarsire pe idolii cei urati si sa preaslavesti pe adevaratul Dumnezeu, ai poruncit sa se pregateasca doua altare pentru jertfa, iar foc sa nu le puna, zicand : Adevaratul Dummezeu va fi acolo, Care la rugaciunea noastra ne va asculta, trimitand foc. Auzind acestea, poporul a grait, zicand : bine a zis Ilie, sa fie asa; iar noi, marindu-te, cantam tie :
Bucura-te, marele sol al Imparatului ceresc si vestitor al sfintelor Sale porunci;
Bucura-te, diamant statornic in ravna si stalp neclintit al bunei cinstiri;
Bucura-te, puternice aparator al adevarului si luptator neinvins impotriva vrajmasilor Domnului;
Bucura-te, dezradacinatorul necinstei ce sadesti evlavia si curatia;
Bucura-te, ravnitor inflacarat al slavei lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca si in ultimele zile ale lumii acesteia vei propovadui pe adevaratul Dummezeu si vei mustra pe antihristul cel blestemat;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos !
Condacul 5 :
Imparateasa Isabela cea fara de lege, cugetand sa te stinga pe tine cel ce esti stea de Dumnezeu luminata, aprinzandu-se de manie asupra ta pentru nimicirea profetilor ei mincinosi a pus la cale ucidere ta. Totodata i s-a impietrit inima, nevoind sa creada in minunile tale, proorocule, nici sa cunoasca pe Adevaratul Dumnezeu, ca sa-I cante Lui : Aliluia !
Icosul 5 :
Toti israelitenii vazand ca, la rugaciunea ta, foc de la Domnul din cer s-a pogorat peste jertfa ta, preamarite proorocule, de s-a aprins si, mistuind-o pe ea, au ars toate : lemnele, pietrele precum si apa, cazut-au cu fetele lor la pamant, strigand : Cu adevarat Domnul Dumnezeu Acela este Dumnezeul cel adevarat ! Si au crezut oamenii in Dumnezeul ce adevarat, iar pe proorocii cei mincinosi i-au junghiat. Deci slavind pe Atotputernicul Dumnezeu, facatorul de minui, tie, celui ce ai placut lui Dumnezeu, iti cantam unele ca acestea :
Bucura-te, cel ce ai dobindit mare indrazneala inaintea Stapanitorului tuturor;
Bucura-te, cel ce prin semne si minuni adevarul dumnezeiesc ai intarit;
Bucura-te, cel ce inselaciunea demonilor ai rusinat, iar credinta adevarata o ai preamarit;
Bucura-te, cel ce pe necredinciosi cu adevarata cunostinta de Dumnezeu i-ai luminat;
Bucura-te, cel ce prin turnarea apei de trei ori pe jertfelnic Taina Preasfintei Treimi ai descoperit;
Bucura-te, ca toata firea cea fiitoare tie s-a supus, iar focul si apa ti-au fost ascultatoare, slujind tie;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos !
Condacul 6 :
Propovaduitor al cunoasterii si cinstirii de Dumnezeu te-ai aratat, proorocule, nu numai intru Israel, ci si intre pagani, caci trimis ai fost de Domnul in Sarepta Sidonului, la o vaduva saraca, hranindu-te pe tine insuti si mai ales pe ea hranind-o in timpul foametei, prin darul facerii de minuni si inmultind faina si uleiul in casa ei, pe tot timpul foametei. Si dupa ce te-ai rugat, sufland de trei ori, ai inviat pe fiul vaduvei, cantand lui Dumnezeu, Celui ce face minuni: Aliluia !
Icosul 6 :
Stralucind cu mare ravna pentru Dumnezeu Atottiitorul, te-ai intristat foarte, proorocule, pentru ca fiii lui Israel au parasit legamantul, au daramat altarele Lui si au omorat pe profetii Lui. Domnul, insa, pentru mangaierea ta, ti-a vestit ca nu tot Israelul s-a indepartat de la El, ci are inca sapte mii de robi necunoscuti, care nu si-au plecat genunchii inaintea lui Baal. Pentru aceasta, amintindu-ne de ravna ta cea pentru Dumnezeu, iti cantam unele ca acestea :
Bucura-te, slujitor credincios si prieten apropiat al Domnului;
Bucura-te, chip si lauda binecredinciosilor pastori;
Bucura-te, indrumatorul mantuirii si luminatorul celor ce zac intru intuneric;
Bucura-te, cel ce imbarbatezi pe aparatorii adevarului si-i intaresti in lupte si suferinte pentru dreptate;
Bucura-te, cel ce ardeai ca o flacara serafimica pentru dragostea lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca si Domnul in toate te-a ascultat si, la rugaciunea ta, toate ti le-a implinit;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos !
Condacul 7 :
Domnul cel iubitor de oameni voind sa arate milostivirea Sa pacatosilor ce se pocaiesc, dupa trecerea timpului de foamete profetit de tine, proorocule, prin graiul buzelor tale a trimis ploaie imbelsugata si pasnica pamantului insetat; iar fiii lui Israel invrednicindu-se de aceasta mare milostivire, cu inima umilita si multumitoare au cantat lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 7 :
O noua faradelege a adaugat faptelor sale celor rele necinstitul imparat Ahab, cand a poruncit sa-l omoare pe nevinovatul Nabot si a rapit via lui. Drept aceea, mustrand pe imparatul calcator de lege, i-ai profetit, sfinte proorocule, ca, in locul unde a fost omorit Nabot, porcii si cainii ii vor linge sangele, iar pe Isabela, femeia lui o vor manca cainii si toata casa lui va fi nimicita. Cunoscand ca aceasta profetie grozava s-a implinit, ne cutremuram graind tie unele ca acestea :
Bucura-te, groaznicule razbunator al asupritilor si asupra celor cu inima impietrita;
Bucura-te, aparator tare al orfanilor si al celor napastuiti;
Bucura-te, cel ce pedepseeti pe calcatorii sfintelor sarbatori ale Bisericii Ortodoxe;
Bucura-te, cel ce ai coborat din domnie pe defaimatorul numelui lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce cu cuvantul nimicesti ca prin traznet gandurile cele rele;
Bucura-te, cel ce cunosteai viitorul ca si prezentul, si cele indepartate ca pe cele apropiate le-ai proorocit;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos !
Condacul 8 :
Purtare de grija minunata si mai presus de fire ti-a aratat Dommul, proorocule, cand a poruncit corbilor nesatiosi si salbatici sa te hraneasca, in timpul foametei langa riul Cherit, unde iti petreceai timpul in rugaciuni si in cugetare de Dumnezeu, cantand lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 8 :
Pe deplin ai fost impodobit cu smerenie, proorocule al lui Dumnezeu; pentru aceasta, pe cei doi sutasi, care cu mandrie au venit la tine cu ostasi ca sa te duca inaintea nelegiuitului imparat Ohozia, tu cu foc i-ai ars; iar pe Avdie, cel ce hranea pe ucenicii profetilor, care cu smerenie a venit la tine, l-ai miluit. Pentru aceasta, iti aducem aceste cantari de lauda :
Bucura-te, umilitorul si pedepsitorul celor ingamfati si ocrotitorul si aparatorul celor smeriti;
Bucura-te, cel ce esti groaza judecatorilor iubitori de mita si ajutatorul celor ce judeca cu dreptate;
Bucura-te, cel ce esti sprijin celor credinciosi si doboratorul dusmanilor nelegiuiti;
Bucura-te, cel ce esti imbracat cu platosa intelepciunii si cu dreptatea ca de un scut ai fost aparat;
Bucura-te, cel ce cu sabia ravnei de Dumnezeu ai fost inarmat si te-ai ridicat pe aripile infranarii;
Bucura-te, cel ce cu credinta ca de un coif al mantuirii ai fost acoperit si cu cununa dragostei prealuminat te-ai incununat;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos !
Condacul 9 :
Toata firea omeneasca se minuneaza foarte cum tu, preamarite proorocule, ai mers 40 de zile fara sa mananci si sa bei pana la muntele Horeb, unde te-ai invrednicit de stralucita aratare a lui Dumnezeu Atottiitorul si de preadulcea vorbire cu El cantandu-I cu cutremur : Aliluia !
Icosul 9 :
Ritorii cei mult-graitori nu se pricep indeajuns si nu inteleg, cum tu cel cu nume mare,Sfinte Ilie, in trup omenesc fiind, asemanator noua in neputinte, ai fost rapit cu trupul la cer prin carul si caii de foc, care ti s-au aratat tie. Deci, minunandu-ne de inaltarea ta la cer, slavim pe Dumnezeu, Cel ce te-a inaltat astfel si cu umilinta te chemam :
Bucura-te, cel ce cu minunata infranare ai omorat in tine pe omul cel vechi;
Bucura-te, cel ce cu focul ravnei dumnezeiesti, ai ars in tine toata cugetarea cea materiala;
Bucura-te, cel ce, ridicandu-te la cer, neamului omenesc veselie ii daruiesti si viata vesnica o intaresti;
Bucura-te, cel ce esti insenmat de la Dumnezeu cu cinstea si marirea cea mai presus de fire si mai mult decit proorocii cei vechi ai fost preamarit;
Bucura-te, cel ce ai fost intampinat cu bucurie de cetele ingeresti in locasurile ceresti;
Bucura-te, ca numele tau in toata lumea se cinsteste si ravna ta pentru Dumnezeu mult se preamareste;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos !
Condacul 10 :
Vrand Preabunul Dumnezeu sa mantuiasca poporul lui Israel de inselaciunile lui Baal, te-a ales pe tine, mare proorocule, drept unealta voii Sale sfinte si te-a umplut cu putere dumnezeiasca de a intoarce pe cei fara de lege, de a indrepta pe cei pacatosi, de a lumina pe cei intunecati si pe toti sa-i inveti a canta lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 10 :
Zid de aparare fii noua, preasfinte proorocule, mult mijlocind pentru potolirea maniei lui Dumnezeu, Care pe buna dreptate ne pedepseste pe noi pacatosii si netrebnicii cu seceta, foamete, cu vanturi nimicitoare aducatoare de boli, ca, izbavindu-ne din nevoi, sa-ti cantam tie :
Bucura-te, cel ce prin rugaciunile tale incui si descui cerurile si trimiti pe pamant, de la Dumnezeu, belsug sau lipsa;
Bucura-te, indelung-mijlocitorule inaintea lui Dumnezeu, cel ce trimiti ploi, liniste si roua datatoare de viata pe pamantul amortit;
Bucura-te, cel ce potolesti valurile napraznice ale marilor si furtunilor groaznice si cu voia lui Dumnezeu stapanesti tunetele si fulgerele;
Bucura-te, cel ce opresti vanturile nimicitoare si feresti oamenii si necuvantatoarele de plagile cele de moarte;
Bucura-te, hranitorui orfanilor si al vaduvelor si aparatorul celor milostivi;
Bucura-te, cel ce dobori pe prigonitorii hulitori ai credintei adevarate si alungi duhurile necurate de la credinciosii Domnului;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos !
Condacul 11 :
Cantare de umilinta iti aducem tie, proorocule al lui Dumnezeu, Ilie; precum ai primit ruga lui Elisei, cand a cerut de la tine, ca puterea ce-o aveai sa treaca asupra lui si inaltandu-te spre cer, i-ai slobozit vesmantul tau, pe care luandu-l a despartit apa, precum si tu odata ai despartit apele Iordanului, mostenind darul lui Dumnezeu ce lucra in tine, asa, acum, acopera-ne si pe noi cu vesmantul milei tale si ne izbaveste de toate nevoile si necazurile, ca sa cantam lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 11 :
Aratatu-te-ai ca un luceafar luminos intru Israel, prea laudate proorocule, stralucind asemenea ingerilor cu viata si intelepciunea ta si cu darul facerii de minuni si ai luminat pe oameni cu propovaduirea adevarului dumnezeiesc, alungand intunericul slujirii idolilor; drept aceea, laudandu-te te marim cantand :
Bucura-te, stea stralucitoare, ce cu stralucirea ta luminezi toata lumea;
Bucura-te, faclie pururea arzatoare, care, arzand, luminezi celor ce stau in intuneric;
Bucura-te, cel ce cu mintea si cu duhul intelepciunii ai fost luminat si cu duhul intelegerii si intaririi ai fost imputernicit;
Bucura-te, cel ce ai fost luminat cu duhul cunostintei si al smereniei si adapat ai fost cu temerea de Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce te-ai impodobit cu virtutile cele inalte si cu minunile cele mai presus de intelegere;
Bucura-te, cel ce ai implinit pe pamant judecatile Domnului si ai uns pe imparati si prooroci;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos !
Condacul 12 :
Mare har ai aflat inaintea lui Dumnezeu, prealaudate proorocule Ilie, caci in viata ta pamanteasca ai proorocit si ai savarsit mari minuni, iar mai pe urma, rapit cu trupul la cer si dupa suirea cea mai presus de fire, te-ai infatisat pe Muntele Taborului unde Domnul S-a schimbat la fata si ai vorbit cu El; si pana astazi nu incetezi a savarsi minuni si a izvori bogatia milelor si a tamaduirilor, celor ce cu osardie te cinstesc, cantand lui Dumnezeu cu credinta : Aliluia !
Icosul 12 :
Cantand ravna ta cea fierbinte pentru Dumnezeu si viata ta cea ingereasca, precum si minunile tale cele mari si bunavointa lui Dumnezeu aratata pentru tine, lauda aducem tie, mare prooroc Ilie, cel cu nume mare, dar neputand infatisa dupa cuviinta, cinstea si marirea ta, cu umilinta cantam tie unele ca acestea :
Bucura-te, chivot al dumnezeiestii mariri si locas preasfintit al Sfintei Treimi;
Bucura-te, sfesnic prea luminat al Bisericii neinserate si mireasma cea cu bun miros a raiului dumnezeiesc;
Bucura-te, povatuitorul pustnicilor cuviosi iar celor feciorelnici indrumator si ajutator;
Bucura-te, cel ce indemni pe cei pacatosi la pocainta si mijlocesti viata vesnica pentru mantuirea intregului neam crestinesc;
Bucura-te, cel ce te-ai indulcit de lumina sfintilor si a negraitei slave si pururea preaslavesti pe Dumnezeu;
Bucura-te, ca la sfarsitul vremurilor vei arata semne mari si vei savarsi minuni pentru intarirea oamenilor in credinta cea adevarata spre a infrunta pe vrajmasul antihrist;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos !
Condacul 13 :
O, preaminunate si preainaltate proorocule al lui Dumnezeu Ilie, mare ravnitor pentru slava lui Dumnezeu, cel ce trimiti pe pamant ploile si seceta, belsugul si lipsa, asculta aceasta putina rugaciune, pe care cu evlavie o aducem, si prin mijlocirea ta cea fierbinte catre Domnul Dumnezeu, apara-ne de seceta, de foamete si de bolile cele aducatoare de moarte si daruieste noua buna intocmire a vazduhului si toata imbelsugarea pamantului intarindu-ne in dreapta credinta si viata curata, ca, izbavindu-ne de chinurile cele vesnice, sa ne invrednicim de fericirea raiului cantand lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarasi Icosul si Condacul intai.

joi, 18 iulie 2013

Rugaciune catre Sfantul Prooroc Ilie

Rugaciune catre Sfantul Prooroc Ilie

Preamarite si preaminunate proorocule al lui Dumuezeu, Ilie, care ai luminat pe pamant cu viata ta ingereasca, cu ravna ta fierbinte catre Dumnezeu Atottiitorul, cu semnele si cu minunile tale, si cu marea lui Dumnezeu bunavointa fata de tine, fiind ridicat la cer cu trupul intr-un car de foc; invrednicindu-te a vorbi cu Dumnezeu pe Muntele Taborului, in timpul schimbarii Lui la fata, acum salasluind in locasurile raiului si stand in fata tronului Imparatului ceresc, auzi-ne pe noi pacatosii si nevrednicii, care in ceasul acesta stam in fata sfintei tale icoane, si cu umilinta alergam catre mijlocirea ta. Roaga-te pentru noi lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni, sa ne dea noua duhul pocaintei, al izbavirii de pacate si cu atotputernica Sa bunavointa sa ne ajute sa ne departam din calea pacatului, indrumandu-ne spre tot lucrul bun; ca sa ne intareasca in lupta impotriva poftelor si a patimilor noastre, sadind in inimile noastre duhul smereniei, al blandetii, duhul iubirii de aproapele nostru, al bunatatii, al rabdarii, al intelepciunii, al ravnei pentru cuvantul lui Dumnezeu si al izbavirii aproapelui. Nimiceste prin rugaciunile tale, proorocule, naravurile cele rele ale lumii, ce intineaza neamul crestinesc prin necinstirea credintei dreptslavitoare, fata de randuielile Sfintei Biserici, a poruncilor Domnului, prin necinstirea parintilor si a stapanitorilor ce ne stapanesc, aruncand astfel lumea in bezna necinstei, a desfraului si a pierzaniei.

Departeaza de la noi, preamarite proorocule, prin mijlocirea ta catre Domnul, dreapta manie a lui Dumnezeu; apara orasele, satele si tara noastra de seceta, de foamete, de furtuni napraznice, de cutremur, de boli si rani aducatoare de moarte, de neintelegeri intre frati, de navalirea asupra noastra a altor neamuri si de razboiul cel dintre noi. Prin rugaciunile tale, preamarite, intareste poporul nostru binecredincios si ajuta-l in toate faptele lui bune. Mijloceste, proorocule al lui Dumnezeu, pastoritilor nostri ravna fierbinte catre Dumnezeu, purtare de grija pentru mantuirea sufleteasca a pastoritilor, intelepciune in purtare si invatatura, cucernicie si tarie in ispite; judecatorilor daruieste-le nepartinire si lepadare de pofta castigurilor, dreptate si mila fata de cei obijduiti; tuturor carmuitorilor purtare de grija fata de supusi, mila si dreapta judecata, iar dreptcredinciosilor supunere si ascultare fata de carmuitori, cum si indeplinirea cu sarguinta a tuturor indatoririlor lor; ca astfel, in pace si cucernicie, sa petrecem veacul acesta. Sa ne invrednicim de impartasirea bunatatilor celor vesnice in Imparatia lui Dumnezeu si a Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Caruia I se cuvine cinste si inchinaciune, impreuna cu Tatal cel fara de inceput si cu Preasfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.